Știați că în Evul Mediu părinții legau la gâtul pruncului o labă de iepure, ca să-l ferească de boli? Sau că pe vremea aceea supa de pui era considerată leacul ideal pentru răceală? Știați că medicii scuipau pe rană, pentru că credeau că saliva are proprietăți vindecătoare? Sau că prima lor măsură în cazul unei boli mai serioase era luatul de sânge? Istoria omenirii e plină de credințe nefondate, iar dacă s-ar face o statistică în acest sens, cea a medicinii ar ocupa un loc fruntaș. Astăzi, mitul medical la modă este laptele. Nu există niciun aliment mai mediatizat și mai ridicat în slăvi pentru proprietățile lui hrănitoare și vindecătoare. Oriunde te sucești dai de câte-o reclamă care, cu tenacitate, îți amintește că, dacă vrei să ai un schelet beton și o sănătate de fier, trebuie să-ți cumperi lapte și derivatele lui. Adevărul, însă, este altul. Laptele și lactatele (brânza, untul, smântâna, iaurtul) nu sunt nici pe departe alimentele ideale pentru consumul uman. O spun cercetătorii și medicii onești, neimplicați în comerțul cu acest produs, și care i-au studiat compoziția și i-au urmărite efectele. Iată câteva dintre concluziile la care a ajuns unul dintre aceștia, dr. Keith Nemec, M.D., directorul Total Health Institute, Wheaton, Illinois, SUA:
– Laptele din comerț conține toxine, pesticide și hormoni.
– Mulți pui de animale (cimpanzei, oi, capre) hrăniți cu lapte de vacă dezvoltă în timp leucemie, care este un cancer al sângelui. Același lucru li se întâmplă și unor bebeluși umani.
– Studiile au arătat că cele mai comune forme de cancer (de sân și de prostată) sunt asociate cu consumul de lactate. Același lucru s-a demonstrat și în cazul diabetului juvenil de tip 1.
– Cazeina – proteina din lapte – este cea mai comună cauză a alergiilor alimentare. Pentru a putea fi descompusă, cazeina are nevoie de enzima numită renină, care nu mai este prezentă în corpul uman după vârsta de 4 ani. În plus, laptele de vacă conține de 300 de ori mai multă cazeină decât laptele de mamă. Dacă nu știați, cazeina, care este o substanță lipicioasă, este principalul compus în cleiurile netoxice. Cazeina se lipește de tractul digestiv, ducând, în timp, la sindromul intestinului iritabil, la malabsorbție sau constipație, de unde pot decurge și alte probleme de sănătate, cum ar fi, formarea de mucus, înmulțirea bacteriilor de putrefacție și slaba asimilare a nutrienților din hrană.
– Pasteurizarea distruge toate enzimele din lapte, inclusiv fosfații, care sunt necesari pentru asimilarea calciului, mineralelor și vitaminelor. În proceul pasteurizării, laptele este încălzit la cel puțin 115°C. La această temperatură, calciul devine insolubil și, prin urmare, greu de digerat. Dar, pentru a distruge bacteriile E-coli și salmonela sau bacilii tuberculozei este nevoie de temperaturi între 190°C și 230°C, iar în procesul pasteurizării se pot atinge doar circa 150°C. Și ceea ce-i mai rău, e că pasteurizarea omoară și bacteriile benefice, care țin sub control bacteriile dăunătoare, iar la 24-48 de ore după pasteurizare, numărul bacteriilor dăunătoare se dublează. Însă pasteurizarea laptelui nu omoară și virusul papilloma, care se pare că este implicat într-un număr de cancere.
– Laptele de vacă are de 4 ori mai multe proteine și de 6 ori mai multe minerale decât laptele uman, deoarece, la vârsta de 1 an, vițelul ei trebuie să ajungă la o greutate de aproape 10 ori mai mare decât cea avută la naștere, în timp ce puiul de om abia dacă-și triplează greutatea. Studiile au arătat că vițeii care au afost hrăniți cu lapte pasteurizat au murit în decurs de 30 de zile.
– Laptele din comerț este omogenizat printr-un procedeu special, pentru a preveni ridicarea smântânii la suprafața lui. Dacă bem lapte crud, enzima numită xantinoxidază este digerată în stomac. Dacă laptele a fost omogenizat, moleculele de grăsime captează această enzimă, care va trece nedigerată în sânge, atașându-se de pereții arterelor și devenind abrazivă. Cum rezolvă corpul această problemă? Apelând la colesterol. Din această cauză, xantinoxidaza este o cauză a bolilor de inimă.
– Hormonul de creștere bovin (BHG), denumit și somatropina bovină (BST) stimulează producerea de lapte la vacile care au născut viței. Același hormon, dar obținut sintetic și injectat vacilor gestante, duce la creșterea cu 25% a producției de lapte. Motivul pentru care n-ați vrea să ingerați hormonii de creștere din lapte sau din orice fel de carne este faptul că aceștia stimulează creșterea țesuturilor, care include și celulele canceroase, care sunt celule mutante, și care deja se înmulțesc într-un ritm accelerat. Când hormonul de creștere se combină cu celulele canceroase, acestea din urmă se extind și mai repede, formând colonii, sau ceea ce medicina numește „tumori”. Acest fenomen depășește capacitatea sistemului imunitar de a le ține sub control. Acum înțelegeți cum laptele și carnea vă distrug sănătatea? Vacile libere, în natură, trăiesc în jur de 25 de ani, în timp ce în fermele moderne de azi abia apucă 4 ani, și asta din cauza hormonului BGH, cu care sunt injectate.
– Antibioticele sunt o prezență obișnuită în lapte. Crescătorii le administrează vacilor pentru a preveni infectarea ugerului. Acestea ajung în corpul nostru, provocând fie reacții neplăcute celor alergici sau intoleranți, fie o rezistență la antibiotice a bacteriilor din corpul nostru.
– Finlanda este cea mai mare consumatoare de lapte și produse lactate. În același timp, această țară are cea mai mare rată a deceselor ca urmare a bolilor de inimă. Dieta lor bogată în grăsimi, lactate și carne este cea care-i situează pe acest loc fruntaș.
– Faptul că avem nevoie de calciu nu este un motiv să bem lapte, căci fierberea sau pasteurizarea lui face calciul practic neasimilabil. Conform statisticilor naționale, un american își ia 807 mg de calciu/zi din lapte. Să comparăm această cifră cu media altor țări: Spania – 308, Brazilia – 250, Taiwan – 13 și Ghana – 8. Sunt țări în care populația își obține calciul din alte surse, cum ar fi varză, broccoli, spanac, fasole, soia, migdale, rubarbă, kale, napi etc. De fapt, cantitatea de calciu de care avem nevoie zilnic este constant subiect de dezbatere. Academia Națională de Științe a SUA, Departamentul de Nutriție recomandă 88 mg/zi, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă 400 mg/zi. În realitate, corpul nostru este atât de uimitor, încât absoarbe mai mult calciu când primește mai puțin, decât atunci când primește mai mult. Cu alte cuvinte, el știe precis cât îi trebuie.
– Cercetările pe grupe largi de populație au relevat faptul că riscul de osteoporoză este de două ori mai mare la persoanele care consumă regulat carne și lactate, decât la cele strict vegetariene. Femeile africane din tribul Bantu, de pildă, a căror hrană nu include niciun strop de lapte, își introduc zilnic în corp 25-400 mg de calciu exclusiv din surse vegetale. Aceste femei nasc, în medie 10 copii de-a lungul vieții, pe care-i hrănesc la sân timp de 10-12 luni. În ciuda acestui drenaj zilnic de calciu și a cantității relativ scăzute de calciu pe care o introduc prin hrană, printre femeile Bantu osteoporoza este inexistentă. Și dacă tot mai credeți că trebuie să beți lapte pentru oase puternice, iată un fapt interesant: primele cinci țări mari consumatoare de lactate din lume – Finlanda, Suedia, Statele Unite, Marea Britanie și Israel – au și cea mai înaltă rată a fracturilor de șold – consecință al osteoporozei.
– Iată și un studiu care demonstrează că, cu cât consumăm mai multă carne și lactate, cu atât ne introducem în corp mai multe toxine. Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite a analizat laptele matern a 1.400 de femei din 46 de state și a descoperit o largă contaminare a acestuia cu pesticide. Iar nivelul contaminării era de două ori mai mare la mamele consumatoare de lapte și carne, decât la cele vegetariene. Explicația a fost simplă: hrana animalelor crescute în sistem industrial conține pesticide, care se fixează în carnea și laptele acestora.
Dr. Dan Baggett, un pediatru reputat din Alabama și autorul mai multor cărți de specialitate, corelează direct laptele de vacă cu următoarele afecțiuni, întâlnite în practica sa de zi cu zi: alergii, eczeme, infecții, diaree, crampe, astm, gât iritat, artrită reumatoidă, osteoporoză, cancer, diabet. Toate acestea dispar atunci când carnea și produsele lactate sunt eliminate din dietă. Pe scurt, explicația este că majoritatea oamenilor de pe planetă sunt intoleranți la lactoză, cei mai mulți dintre noi pierzând abilitatea de a digera complet lactoza după vârsta de 4 ani.
Preluare de la http://burebista2012.blogspot.ro/2016/06/cum-ne-distruge-laptele-sanatatea.html
1,603 total views, 0 views today
De interes / pe același subiect
-
Claritatea exprimarii
-
Calitatea argumentelor
-
Subiect interesant
Fii primul care comentează despre "Laptele din magazin ne distruge sănătatea"