Sfârşitul celui mai masiv regim comunist al planetei pare din ce în ce mai aproape: deşi e asociat cu conducerea Partidului, Guo Wengui, unul dintre miliardarii de top ai Chinei, şi-a declarat sprijinul faţă de aderenţii persecutaţi ai Falun Gong. Nomenclatura de la Beijing, pe jar.

Miliardarul chinez în exil Guo Wengui a rupt tăcerea de care s-a învăluit în acest an, oferind interviuri în care a descris mediul complex de afaceri şi politică în care se scaldă protipendada comunistă a Chinei.

Unele dintre cele mai surprinzătoare revelaţii din interviurile lui Guo Wengui, acordate presei chineze din străinătate, sunt cele legate de recoltarea forţată de organe de la prizonierii de conştiinţă chinezi – în special practicanţii Falun Gong, o practică spirituală supusă unui program de eradicare de către Partidul Comunist Chinez.

După ce a descris modul în care rivalul său în afaceri, acum încarcerat, Li You, a reuşit să obţină imediat un ficat pentru transplant, Guo Wengui a declarat că a făcut investigaţii prin reţeaua sa din China despre sursa ficatului. Chiar înainte ca operaţia să aibă loc, Guo a aflat că organul era „comandat” de la un practicant Falun Gong închis într-unul din numeroasele lagăre de muncă ale Chinei. Victima urma să fie tăiată, conform contractului, asasinată prin extragere forţată de organe, pe masa de operaţie.

Într-o postare neobişnuită pe Twitter, Guo şi-a cerut scuze aderenţilor mişcării Falun Gong, spunând că obişnuia să creadă că acuzaţiile de recoltare de organe erau o farsă. „Dar văzând faptul că Li a primit un nou ficat, a trebuit să accept că se întâmplă aşa ceva! Nu am făcut acest lucru clar [în interviu, n.r.], aşa că aici îmi exprim scuzele aderenţilor Falun Gong”, a spus Guo.

Declaraţia lui Guo, miliardar, strâns conectat la „crema” comunistă de la Beijing, este cu atât mai şocantă: Partidul face eforturi serioase pentru a muşamaliza orice ştire referitoare la măcelul tăcut care finanţează o vastă reţea de spitale de transplant, apărute ca ciupercile după ploaie în ultimii ani în China.

În timpul interviului, Guo a mai spart un tabu, exprimându-şi sprijinul pentru mişcarea spirituală, care a fost suprimată violent de autorităţile comuniste încă din 1999, la ordinele liderului chinez de atunci, Jiang Zemin. La vremea respectivă, liderul Partidului Comunist a inclus mişcarea Falun Gong pe lista „religiilor eretice”, un club de practici spirituale sau religii, în care se găsesc inclusiv Biserica Romano-Catolică şi diverse alte ramuri creştine – toate fiind persecutate dur.

A urmat o campanie naţională, de brutalitate maximă, care urmărea eradicarea mişcării spirituale în trei luni.

Citând principiile fundamentale ale mişcării Falun Gong, Guo a spus că practicanţii Falun Gong sunt oameni care „au pus într-adevăr” adevărul, compasiunea şi toleranţa „în practică” şi sunt „foarte prietenoşi şi dedicaţi”.

„Nu am idee de ce [Falun Gong] a fost desemnat «religie eretică»”, a declarat Guo într-un interviu telefonic din 12 martie, cu un reporter de la New Tang Dynasty Television, un post de televiziune chinez ce face parte, împreună cu The Epoch Times, în New York, din grupul media Epoch.

Comentariile lui Guo despre recoltarea de organe coroborează concluziile la care ajunseseră cercetătorii în domeniul drepturilor omului: şi anume că în China, extragerea forţată de organe nu se face doar de la deţinuţii condamnaţi la moarte, ci şi de la prizonierii de conştiinţă – mai ales practicanţi Falun Gong, dar şi creştini chinezi independenţi, uiguri şi tibetani – care sunt ucişi pe masa de operaţie pentru alimentarea industriei masive de transplanturi de organe a Chinei.

Dezvăluirile făcute de Guo despre campania violentă de persecutare a Falun Gong şi despre recoltarea de organe au atras furia autorităţilor chineze, potrivit declaraţiilor unor surse apropiate regimului pentru The Epoch Times. În acelaşi timp, declaraţiile miliardarului chinez reflectă rolul puţin cunoscut pe care Falun Gong îl joacă în luptele politice din cadrul Partidului Comunist Chinez ( PCC).

O Chină mâncată din interior

În momentul în care a dat să ajungă la putere, actualul preşedinte Xi Jinping s-a văzut ţinta unor lovituri de stat, organizate împotriva sa de banda din Shanghai,grup patronat de Jiang Zemin, din care făcea parte inclusiv miliardarul Guo Wengui. Xi Jinping a fost nevoit, pentru a rezista, să răspundă declanşând, în 2013, un adevărat război civil în interiorul Partidului în timpul căruia a trebuit să deconstruiască o reţea supercoruptă care controla eşalonul doi.

Guo Wengui a părăsit China în 2015, când epurarea condusă de Xi Jinping tura motoarele la maximum.

Guo, acţionarul majoritar al Beijing Zenith Holdings şi a altor companii, este cunoscut drept „perechea de mănuşi albe” – se ocupă cu spălarea de bani pentru funcţionarii de rang înalt. La fel ca Xiao Jianhua (un finanţator proeminent care a dispărut din reşedinţa sa din Hong Kong în ianuarie şi a fost cercetat de autorităţi), Guo este asociat cu cadre de Partid care au fost curăţate de campania anti-corupţie a liderului chinez actual, Xi Jinping. El este, de asemenea, asociat cu liderii chinezi „retraşi”, precum fostul vicepreşedinte Zeng Qinghong.

Zeng Qinghong este un aliat apropiat al lui Jiang Zemin, liderul chinez, acum pensionat, care a forţat conducerea Partidului să accepte politica anti – Falun Gong – la momentul respectiv ideea persecutării mişcării spirituale era extrem de nepopulară în cadrul Biroului Politic, micul grup de oameni care conduce China.

Jiang Zemin considera grupul o potenţială provocare ideologică pentru conducerea comunistă, astfel că a inventat campania ca mijloc de a-şi spori capitalul politic.

În ciuda brutalităţii persecuţiei, în loc să dispară în vastul sistem de lagăre de muncă din China, fiind aproape constant calomniaţi de mass-media controlată de stat, zeci de milioane de aderenţi Falun Gong au continuat să-şi practice credinţa şi au rezistat persecuţiei prin nesupunere civilă timp de aproape două decenii, cu mult peste timpul petrecut de Jiang la conducerea Partidului Comunist.

Pentru a-şi menţine puterea politică, Jiang, Zeng, împreună cu grupul său obscur de putere numit banda din Shanghai, şi-a plasat aliaţi şi asociaţi în poziţii de influenţă în rândul Partidului, conducerii civile, militare şi conducerii industriale.

Începând cu anul 2012, când actualul preşedinte Xi Jinping a preluat conducerea de la predecesorul său Hu Jintao, mulţi dintre aliaţii lui Jiang Zemin au fost vizaţi, direct sau nu, de o vastă campanie de epurare, deghizată în lupta anti-corupţie.

Deşi observatorii occidentali percep campania lui Xi Jinping drept o consolidare a autocraţiei comuniste, Xi Jinping nu a manifestat entuziasm pentru continuarea persecuţiei împotriva Falun Gong şi a dat numeroase semnale că va dinamita comunismul din interior.

Semne ale unui curent subteran în acest sens au fost scurse inclusiv în presa mainstream, care de obicei păstrează tăcerea în acest dosar. Un articol recent al New York Times chiar a sugerat că preşedintele chinez ar putea avea un interes în budism şi în „practici energetice numite qigong”, al cărui exponent este Falun Gong. Aceste declaraţii ar putea părea banale în Occident, însă, venind din partea liderului unui partid care a trâmbiţat ani la rând că inamicul public numărul unu al Chinei este Falun Gong, omorând zeci de milioane de oameni, semnele sunt istorice.

Prin expunerea publică a recoltării de organe – un carnagiu în masă pe care Partidul îl muşamalizează cu mari eforturi – miliardarul chinez Guo Wengui poate încerca să stabilească un contact cu comunitatea Falun Gong, precum şi cu mass-media chineză din străinătate, potrivit declaraţiilor făcute pentru The Epoch Times de mai multe surse.

Acest război pare acum câştigat de Xi Jinping şi se află în fază finală. Ieşirea lui Guo Wengui în public, ar putea fi, de asemenea, motivată de instinctul de auto-conservare: după răpirea lui Xiao Jianhua de către oameni din aparatul de securitate al Chinei, urmată de condamnarea afaceristului Li You – care survin pe fondul pierderii controlului deţinut în Partid de banda din Shanghai,la care era asociat şi Guo Wengui, magnatul exilat pare să încerce să părăsească vasul care se scufundă, încercând să-şi salveze pielea în puţinul timp care a mai rămas până la căderea completă a reţelei de putere construită de Jiang Zemin.

1,148 total views, 0 views today