„Seringa alunecă printre arătător și degetul mare. Apoi, cu un click, în mâna angajatului este injectat un microcip. Un nou cyborg a fost creat”. Astfel relata CNBC ce se întâmplă la o companie de tip startup din Suedia, numita Epicenter.

Pentru generatia care n-a vazut filmul Terminator, in care amestecul om-masina poate deveni ceva terifiant, procedura pare cool. Atat de cool, incat Epicenter organizeaza pentru amatorii de senzatii noi party-uri de injectare cu microcipuri. Momentan, aceasta se face pe baza de voluntariat.

Suedia e campioana in multe domenii: educatie, protectia mediului, sanatate controlata digital. Iata ca acum ea se vrea deschizatoare de drumuri si intr-un domeniu fata de care alte tari opun argumente de ordin moral si de protectie a datelor cu caracter personal. In anumite firme din Suedia, implantarea de microcipuri a personalului angajat a inceput sa devina rutina, mai ales cu liberul concurs al celor vizati.

Sefii acestor firme sustin ca vor sa testeze practicabilitatea noii proceduri, nu sa spioneze starea de sanatate si toate miscarile angajatilor lor. Posibil, dar improbabil, caci nu doar somnul ratiunii, ci si stiinta scapata de sub control poate naste monstri, dupa cum istoria omenirii ne-a aratat-o in repetate randuri.

Cyborgii (n.r. prescurtarea de la cybernetic organisms) sunt organisme vii cu implantate tehnice, iar aici nu ne referim la plasarea unui stent la inima, care ajuta derularea unui proces fiziologic deficitar. Ca un microcip e mic si se pierde in masa vie in care este implantat nu are niciun fel de relevanta. Fapt este ca el nu mai e un device exterior organismului, cum e un telefon mobil care receptioneaza si transmite date, ci e incorporat in om. Iar acest lucru conteaza, adica „face diferenta”, cum ne exprimam mai nou.

Microcip-ul implantat angajatilor prin hub-ul Epicenter din Stockholm are marimea unui bob de orez si e de tipul „Radio-Frequency Identification” (RFID). Acesta transmite date de identificare despre posesor, facilitandu-i accesul prin usi securizate, la copiatoare din firma, etc. Mai tarziu, tot asa se va putea plati si la Cafeteria din incinta hub-ului. Epicenter se auto-defineste ca „o casa de inovatie digitala” si ofera spatiu unui numar de peste 100 de companii, cu 2000 de angajati.  Pana acum, s-au lasat „cipati” peste 150 de angajati.

Daca este sa ne gandim la procedura utilizarii in sine, aceasta este asemanatoare plimbarii unui cip traditional prin fata unui scanner care monitorizeaza accesul intr-un spatiu securizat, sau al unuia care face serviciul de pontaj intr-o intreprindere. In cazul din urma, se inregistreaza timpii de venire, de plecare, de pauza. In multe firme din Germania si din alte tari se petrece asa, ceea ce e un real progres fata de semnarea unei condici de prezenta, desuetudine prezenta inca in Romania.

Daca evidenta timpilor de prezenta la lucru sufera un real progres, cu avantaje pentru angajator, dar si pentru angajat – care poate mult mai facil sa lucreze independent de un orar fix -, controlul miscarilor angajatului prin ciparea lui la propriu poate deveni un cosmar. El poate fi supravegheat oricand si oriunde: in pauza de small-talk, de tigara si chiar de toaleta.

E inca un pas spre „angajatul transparent”. Iar faptul ca microcipul este implantat nu exclude „citirea” datelor sale personale de sanatate, ca si a miscarilor sale din afara cladirii de unde este monitorizat. Un avantaj pare a prezenta cip-ul nu la purtator, ci „la aratator”, pentru uituci si distrati, caci riscul pierderii, sau al uitarii sale acasa, este eliminat.

Pentru directorul general al firmei Epicenter, Patrick Mesterton, avantajele sunt insa pe toata linia si definesc „angajatul modern”: „Iti usureaza viata. Poti cumpara cu el bilete de avion, sa mergi in sala de fitness…adica inlocuieste lucruri pentru care, in mod normal, e nevoie de un aparat de comunicare, fie acesta carte de credit, cheie, sau altele asemenea”, a declarat el, citat de Welt.de.

Mesterton n-a scos insa niciun cuvintel „despre pericolele pe care le prezinta un astfel de implantat asupra sferei private”, comenteaza publicatia germana, mentionand expunerea tuturor datelor de sanatate si de miscare ale persoanei cu cip implantat. „Chiar daca firmele n-ar folosi accesul la datele sensibile, acest lucru l-ar putea face hackerii. Bio-Hacking-ul ar deveni un risc.”

Pana acum, cip-urile s-au limitat la „Near Field Communciation (NFC) Technology”, o tehnologie asemanatoare celei folosite de cartile de credit si telefoanele mobile in realizarea de plati. Epicenter vrea sa schimbe asta si sa testeze platile si prin cip implantat. Se pare ca produsul e pe val la firma din Stockholm, unde se intreaba „te-ai cipat?” si, in fiecare luna, se organizeaza petreceri la care angajatii se pot lasa cipati pe gratis. Implantarea se pare ca nu e dureroasa si s-ar derula fara pierderi de sange.

„Sandra Haglof, o tanara de 25 de ani care lucreaza pentru Eventomatic, o companie organizatoare de evenimente din cadrul Epicenter, are trei piercing-uri si mana ei stanga abia a tresarit cand Osterlund i-a injectat micul cip”, relateaza CNBC, care prezinta si un video la subiect.

Jowan Osterlund este cel care realizeaza operatia, auto-descriindu-se ca „body hacker”. Proaspatul cyborg Sandra rade si spune: „Vreau sa fiu parte din viitor”.

Ea nu este departe de adevar. Miliardarul american Elon Musk, patronul Tesla si Space X, are viziuni si mai indraznete pentru piata muncii de maine, relateaza Welt.de. „In timp vom vedea o contopire a inteligentei biologice si a celei digitale”. El considera ca microcip-urile implantate in corp nu ajung (nu sunt suficiente) si ca inlocuirea prin roboti e inevitabila.”Pentru a ramane competitivi si a nu se lasa inlocuiti de roboti, oamenii trebuie sa devina masini”.